programe ARCE

Home

programe ARCE

Programul national de promovare a chirurgiei parietale aloplastice

I. Importanta generala a programului

I.1. Aloplastia parietala - o atitudine eficace la nivel mondial

Herniile peretelui abdominal se situeaza printre cele mai frecvente probleme chirurgicale. Reprezinta o cauza majora a pierderii capacitatii de munca si sunt uneori letale. Incidenta herniei în populatia generala este de aproximativ 3%, la adulti aparand în 10-15% din cazuri, predominant barbati. Cura herniei este una dintre cele mai frecvente interventii elective din chirurgia generala astazi, cu circa 700 000 interventii practicate anual numai în Statele Unite. De fapt cura herniei inghinale este cea mai frecventa operatie practicata în chirurgia generala. 50% din operatii se practica pentru hernii inghinale indirecte, cu un raport barbati / femei de 7:1. 25% sunt hernii inghinale directe, 14% sunt ombilicale, cu un raport femei / barbati de 1,7:1. 5% sunt femurale, cu raport femei / barbati de 1,8 :1, 10% sunt eventratii, cu raport femei / barbati de 2 :1. Prevalenta tuturor varietatilor creste cu varsta.

Eventratia este o complicatie frecventa a chirurgiei abdominale. S-a demonstrat ca aceasta apare la 11%-20% din pacientii laparotomizati. Eventratiile sunt o sursa importanta de morbiditate, complicandu-se cu încarcerare la 6-15% din cazuri si cu strangulare la 2%. Daca nu se realizeaza prompt reducerea sacului herniar, ansa intestinala strangulata la nivelul acestuia poate deveni ischemica si necrotica cu producerea în final a perforatiei. Strangularea poate asocia o rata a mortalitatii de 10%. Desi au fost descrise multe tehnici de reparare ale acestor defecte parietale, rezultatele sunt frecvent dezamagitoare. Dupa sutura primara rata de recidiva variaza de la 24% la 54%. Reparatiile ce includ utilizarea unei plase pentru închiderea defectului au rate de recidiva mai bune dar înca mari, de pana la 24%. Dupa cura eventratiilor recidivate, au fost raportate rate de recurenta de pana la 58% pentru procedeele tisulare si de 20% pentru procedeele aloplastice.

Citeşte mai mult...

Programul national de promovare a suturilor mecanice in chirurgia digestiva

Incercarile de a crea un sistem mecanic de realizarea a anastomozelor digestive dateaza inca de la sfarsitul secolului al XIX -lea odata cu crearea de catre John Benjamin Murphy a "butonului anastomotic" ("reinventat" in 1985 sub o forma biofragmentabila - inelul Valtrac). Epoca moderna a suturilor mecanice incepe in 1956 la Institutul stiintific pentru aparatura si instrumente chirurgicale experimentale din Moscova unde au fost realizate practic toate tipurile de staplere care sub o forma sau alta sunt folosite si astazi: staplere pentru suturi liniare - UKL, pentru anastomoze liniare - NJKA si pentru sutura circulara - SPTU. Din 1967 - United States Surgical Corporation prin divizia Autosuture si Ethicon Inc. lanseaza propria gama de staplere pentru suturi digestive, instrumentar folosit astazi in intreaga lume.

In prezent exista mai multe modele de aparate pentru sutura mecanica dar ele pot fi subimpartite in trei categorii:

1. Aparate pentru sutura liniara (pensele TA - thoracic abdominal stapler)

realizeaza o sutura liniara prin aplicarea a doua randuri paralele de agrafe decalate
exista modele de unica utilizare cu un singur cartus, de unica utilizare cu cartuse multiple ("multifire"), simple, articulate, reutilizabile, cu capse metalice sau resorbabile

Citeşte mai mult...

Programul de dezvoltare a chirurgiei laparoscopice în Romania

Programul de dezvoltare a chirurgiei laparoscopice în Romania este propus Ministerului Sanatatii Publice si isi propune a fi initiat in anul 2007 si finalizat in anul 2010 la trei ani de la implementare, figurand ca un proiect de program de sanatate publica

Descrierea Programului

Unul din obiectivele prioritare din domeniul sanatatii publice mentionat în Programul de guvernare pe perioada 2005-2008 si aprobat prin Hotarârea Parlamentului nr. 24/2004 pentru acordarea încrederii Guvernului este “cresterea calitatii vietii, prin îmbunatatirea calitatii si sigurantei actului medical”. În acest sens, una din directiile de actiune este si perfectionarea tehnicilor chirurgicale, subiect care guverneaza prezentus program. În practica mondiala, chirurgia laparoscopica s-a impus rapid si a cunoscut o ampla dezvoltare în ultimul deceniu. Acesta metoda moderna de tratament chirurgical miniminvaziv se adreseaza potential tuturor pacientilor (indiferent de vâsta si sex) care necesita un act operator care poate fi efectuat prin aceasta tehnica. Acest procedeu presupune criterii specifice de selectie a pacientilor ce trebuie operati. Interventiile chirurgicale laparoscopice sunt contraindicate doar la pacientii aflati în stari critice (instabilitate hemodinamica, soc, afectiuni cardio-pulmonare decompensate), dar si în absenta unei dotari tehnice minimale sau a unei experiente operatorii insuficiente.

Citeşte mai mult...

Programul national de promovare a chirurgiei laparoscopice

Laparoscopia moderna, introdusa in practica curenta la inceputul anilor '80, a revolutionat chirurgia.

Aceasta tehnica moderna presupune efectuarea operatiilor sub controlul video a unei minicamere video foarte sofisticate. Instrumentele chirurgicale necesare efectuarii acestor operatii au un diametru foarte redus si sunt special create pentru acest tip de abord. În acest fel pacientul este scutit de incizii largi ale peretelui abdominal.

Unul dintre pionierii laparoscopiei, J. Perissat urma sa spuna: "istoria cunoaste doar doua revolutii, Revolutia Franceza de la 1789 si Revolutia Laparoscopica de la 1987", aluzie la prima colecistectomie laparoscopica realizata de Ph. Mouret. Laparoscopia cunoaste o dezvoltare fara precedent pentru o tehnica chirurgicala noua si practic in prima jumatate a anilor '90 aproape toate interventiile clasice au fost abordate laparoscopic. Concomitent echipamentul si instrumentarul au cunoscut dezvoltari si perfectionari continue, iar tot mai multi chirurgi s-au perfectionat in aceasta tehnica.

Care au fost cauzele acestei dezvoltari fulminante:

avantajele pe care le-a dovedit extrem de rapid:
- ameliorarea evolutiei postoperatorii, durere mai redusa ca intensitate si durata, mobilizare preoce, alimentatie precoce
- reducerea perioadei de spitalizare si recuperare, un "balon de oxigen" pentru sistemul sanitar
- beneficiul estetic
solicitarea din partea pacientilor
perfectionarea chirurgilor in noua tehnica
progresele tehnologiei medicale

In esenta, avem o tehnica care reproduce interventiile chirurgicale clasice, care si-au dovedit eficienta, dar le face mai usor de suportat, cu scurtarea perioadei de recuperare, cu o calitatea a vietii superioara fata de interventiile clasice si in final cu costuri totale mai mici.

Evident, costul unei interventii laparoscopice, datorita echipamentului pe care îl impune si instrumentarului specific este mai mare comparativ cu interventia similara clasica, prin abord deschis. Scurtarea perioadei de spitalizare reduce costurile medicale directe, iar reducerea perioadei de recuperare reduce costurile indirecte. Per total, in majoritatea interventiilor chirurgicale, laparoscopia reduce costurile comparativ cu operatiile clasice.

Citeşte mai mult...